10 Martie 2012
Dragul meu tată, Ilie Zdroba, s-a stins din viața acum aprope un an, pe data de 12 Martie, 2011, tot într-o sâmbăta ca azi, în care ceasul a sărit o ora, grăbindu-se către primavară... N-am avut putere sa scriu între timp, este imposil să descriu magnitudinea pierderii pentru mine. Mi s-a părut atît de nedrept, acea oră parcă ni l-a răpit pe neaștepate, ca și cum o crevasă s-a deschis în inefabila trecere a timpului şi tata a alunecat intr-o altă dimensiune a universului...
Tati, te iubesc!
Monica
On March 12, 2011, one year almost to the day, my dad left our world. It was also the Saturday when the clocks leaped forward toward spring. It felt so cruel that he seemingly vanished through that crack opened in the monotonos fabric of time, maybe entering another dimension of the universe...
I love you, dad!
sâmbătă, 10 martie 2012
sâmbătă, 12 martie 2011
My dad
March 12, 2011
Dear friends,
My dad, inspired poet, exceptional engineer, wonderful husband and father, respected and appreciated man by all who knew him, left this world yesterday, one month shy of 80 yo. He has been our rock.
I'll miss so many things about him, but above all I'll miss
His love, strength and "can do" attitude: nothing was too hard for him when we needed it, nothing was too big or too small to ask him to invent or fix
His "true North": he has been my mentor in always choosing the high road, not the easiest one (see at the end his own poem "Incorruptible")
His wisdom and his wit: even just by teaching me to "never get upset twice" (for the same thing: wait and see if indeed some upsetting thing I anticipate would actually happen), he brought so much more Zen to my life. Dad, now I have a big reason to be upset!
His beautiful smile: needed to be seen
Dad, you had so many more poems in you!
I know you will always be with me.
*From Dad's poetry blog*
(Sorry Dad, my translation does not do justice to your wonderful verses, I'll try again when my mind is clearer)
Here or there?/ Acolo or aici?
When cold will descend upon us
Following the laws of time
You, my love, and I will wander
Through the universe.
Without our earthly clothes
will bathe like two children
in the sea of time
at absolute zero...
So many times we will be happily
stretching on a basalt rock somewhere
basking under the rays
of thousands suns.
Or, as newlyweds, we will pass through
the shadow of the leafy woods of our memories
of all we had loved on this earth.
And within the thousands years
we will somehow succeed
in coming back now and then
on this grain of sand...
Gods in the universe, dwarfs on Earth...
but it's getting late
And I never know for sure:
Are we here or are we there?
Când toate-n jur se vor răci
urmând al timpului demers,
noi, draga mea vom rătăci
pe undeva prin univers....
Şi fără straiele de lut
în marea timpului, să ştii,
ne vom scălda ca doi copii,
la minus zero absolut....
Ba fericiţi de-atâtea ori,
întinşi pe-o stâncă de bazalt,
ne vom bronza, ne va fi cald
sub raza miilor de sori.
Ori vom străbate, proaspeţi miri,
la umbra frunzelor de fag
pădurile din amintiri,
tot ce pe lume ne-a fost drag.
Iar miile de ani trecând
vom reuşi noi în vre-un chip
să revenim din când în când
pe-acest grăunte de nisip......
În cosmos zei, aici pitici...
Dar s-a făcut din nou târziu
Şi niciodată nu prea ştiu:
Suntem acolo ori aici?!...
Yesterday, today, tomorrow/Ieri, azi, mâine
Was it a dream or maybe even not
A fluttering of wings, an illusion
Our life and our whole meaning
A short cry in the eternal solitude..."
A fost un vis ori poate nici n-a fost
Un fluturat de aripi, o părere
Viaţa noastră şi întregul rost
Un strigăt scurt in veşnică tăcere...
Incorruptible/Incoruptibil
I stand straight and proud in my wooden home
Having lived all my life in dignity
I am not bowing in front of anyone
And I will always tell the truth
And looked straight into anybody's eyes,
I had always earned whatever I got.
I am not haunted by hate or envy,
I never walked in through the backdoor
I do not give or take what's not rightfully mine
And wherever justice is, I'm there too.
There are many who had hit me
But I forgave them long ago and I invite them
In my house to talk it through:
Why tear each other apart,
Why die fighting worthless battles?
I want to tell them I do not regret any
A single thing is worth our efforts:
To carry our pride as a human beings as I carry mine
It is not easy
But some succeed, myself for instance.
And so, I love you all and I am waiting for you
To take the road that's thorny but it's straight
It is too bad I cannot see you from where I'm now,
Below these two meters of dirt.
Stau drept si mândru-n casa mea de lemn
căci toata viaţa mi-am trăit-o demn
şi nu mă-nchin in faţa nimănui
iar adevărul tot îl spun oricui, wh
pe orişicine-n faţă l-am privit
şi tot ce am pe merit am primit.
De ură şi invidii nu sunt ros
nu mă strecor pe uşile dindos
nu dau şi nu accept ce nu-i al meu
şi unde e dreptatea sunt şi eu.
Au fost destui cei care m-au lovit
dar i-am iertat de mult si îi invit
în casa mea, să stăm, să lămurim
de ce ne sfâşiem, de ce murim
în lupte pentru pricini fără rost.
Şi să le spun că nu regret ce-a fost
un singur lucru merită efort
să-ţi porţi mândria-de om precum mi-o port
binenţeles este destul de greu
dar unii reuşesc, de pildă eu...
Aşa ca vă iubesc şi vă aştept
pe drumul cel firesc, spinos dar drept.
Păcat că nu vă văd de unde sunt
prin stratul de doi metri de pământ!...
Dear friends,
My dad, inspired poet, exceptional engineer, wonderful husband and father, respected and appreciated man by all who knew him, left this world yesterday, one month shy of 80 yo. He has been our rock.
I'll miss so many things about him, but above all I'll miss
His love, strength and "can do" attitude: nothing was too hard for him when we needed it, nothing was too big or too small to ask him to invent or fix
His "true North": he has been my mentor in always choosing the high road, not the easiest one (see at the end his own poem "Incorruptible")
His wisdom and his wit: even just by teaching me to "never get upset twice" (for the same thing: wait and see if indeed some upsetting thing I anticipate would actually happen), he brought so much more Zen to my life. Dad, now I have a big reason to be upset!
His beautiful smile: needed to be seen
Dad, you had so many more poems in you!
I know you will always be with me.
*From Dad's poetry blog*
(Sorry Dad, my translation does not do justice to your wonderful verses, I'll try again when my mind is clearer)
Here or there?/ Acolo or aici?
When cold will descend upon us
Following the laws of time
You, my love, and I will wander
Through the universe.
Without our earthly clothes
will bathe like two children
in the sea of time
at absolute zero...
So many times we will be happily
stretching on a basalt rock somewhere
basking under the rays
of thousands suns.
Or, as newlyweds, we will pass through
the shadow of the leafy woods of our memories
of all we had loved on this earth.
And within the thousands years
we will somehow succeed
in coming back now and then
on this grain of sand...
Gods in the universe, dwarfs on Earth...
but it's getting late
And I never know for sure:
Are we here or are we there?
Când toate-n jur se vor răci
urmând al timpului demers,
noi, draga mea vom rătăci
pe undeva prin univers....
Şi fără straiele de lut
în marea timpului, să ştii,
ne vom scălda ca doi copii,
la minus zero absolut....
Ba fericiţi de-atâtea ori,
întinşi pe-o stâncă de bazalt,
ne vom bronza, ne va fi cald
sub raza miilor de sori.
Ori vom străbate, proaspeţi miri,
la umbra frunzelor de fag
pădurile din amintiri,
tot ce pe lume ne-a fost drag.
Iar miile de ani trecând
vom reuşi noi în vre-un chip
să revenim din când în când
pe-acest grăunte de nisip......
În cosmos zei, aici pitici...
Dar s-a făcut din nou târziu
Şi niciodată nu prea ştiu:
Suntem acolo ori aici?!...
Yesterday, today, tomorrow/Ieri, azi, mâine
Was it a dream or maybe even not
A fluttering of wings, an illusion
Our life and our whole meaning
A short cry in the eternal solitude..."
A fost un vis ori poate nici n-a fost
Un fluturat de aripi, o părere
Viaţa noastră şi întregul rost
Un strigăt scurt in veşnică tăcere...
Incorruptible/Incoruptibil
I stand straight and proud in my wooden home
Having lived all my life in dignity
I am not bowing in front of anyone
And I will always tell the truth
And looked straight into anybody's eyes,
I had always earned whatever I got.
I am not haunted by hate or envy,
I never walked in through the backdoor
I do not give or take what's not rightfully mine
And wherever justice is, I'm there too.
There are many who had hit me
But I forgave them long ago and I invite them
In my house to talk it through:
Why tear each other apart,
Why die fighting worthless battles?
I want to tell them I do not regret any
A single thing is worth our efforts:
To carry our pride as a human beings as I carry mine
It is not easy
But some succeed, myself for instance.
And so, I love you all and I am waiting for you
To take the road that's thorny but it's straight
It is too bad I cannot see you from where I'm now,
Below these two meters of dirt.
Stau drept si mândru-n casa mea de lemn
căci toata viaţa mi-am trăit-o demn
şi nu mă-nchin in faţa nimănui
iar adevărul tot îl spun oricui, wh
pe orişicine-n faţă l-am privit
şi tot ce am pe merit am primit.
De ură şi invidii nu sunt ros
nu mă strecor pe uşile dindos
nu dau şi nu accept ce nu-i al meu
şi unde e dreptatea sunt şi eu.
Au fost destui cei care m-au lovit
dar i-am iertat de mult si îi invit
în casa mea, să stăm, să lămurim
de ce ne sfâşiem, de ce murim
în lupte pentru pricini fără rost.
Şi să le spun că nu regret ce-a fost
un singur lucru merită efort
să-ţi porţi mândria-de om precum mi-o port
binenţeles este destul de greu
dar unii reuşesc, de pildă eu...
Aşa ca vă iubesc şi vă aştept
pe drumul cel firesc, spinos dar drept.
Păcat că nu vă văd de unde sunt
prin stratul de doi metri de pământ!...
duminică, 19 septembrie 2010
Cele şapte minuni ale lumii: Statuia lui Zeus
Un bust superb
cu ochi de diamant
El, Zeus, al zeiţelor amant
A fost expus in templul cel mai cel
Să se închine cât mai mulţi la el
Dar secolele ce s-au perindat,
apoi mileniile l-au uitat,
iar Zeus, ca şi templul a pierit
de colbul timpului acoperit.
Zeiţele, amantelei-i aud
Că joacă-n roluri pe la Hollywood
Până şi fustangiul de Apollo
Se pare că e şi el pe acolo.
De Hercules ce-ai mai putea să spui?
Se pare ca o ţine pe a lui
Şi a ales soluţia cea grea:
Să guverneze California...
Arheologii însă nu se lasă
Şi mai continuând să scormonească
molozul antic, speră să găseacsă
de nu statuia marelui amant
Vreo unul din ochii cei de diamant...
Dar sigur că este o falsă miză
Când Grecia-i într-o profundă criză.
sâmbătă, 21 august 2010
Cele şapte minuni ale lumii: Farul din Alexandria
In Alexandria era un far
De care astăzi nu avem habar
Dar el stătuse secole de veghe
Expediind in jur pe zeci de leghe
Semnale certe de orientare
Pentru sărmanii rătăciti pe mare.
Era un stâlp de piatră lustruit
Înalt de-i fascina pe privitori
Nu ştim nici astăzi cum s-a construit
Acel gigant şi prim zgârie nori...
Dar timpul care nu iartă nimic
a măturat şi far şi faraoni
Egiptul devenit şi el mai mic
Nu mai tronează printre campioni.
Şi totuşi nu am cum să nu constat
că piramidele au rezistat
deşi Napoleon cică ar fi zis
Că o sa ducă una la Paris...
Dar neputând să îsi asume riscul
S-a mulţumit totuşi cu obeliscul
pe care l-a plantat in Hexagon
Visând să fie şi el faraon.
Numai că vreme nu a mai avut
Căci după ultimul război pierdut
Duşmanii lui în stilul lor specific
L-au exilat pe-o insulă-n Pacific
şi-a stat ani buni al apei împărat
Până s-a reintors mumificat...
Oricum, a fost înmormântat în dom
sâmbătă, 10 iulie 2010
Colosul din Rodos
În Rodos nu-i nici urmă de colos
atletul cel din bronz, ambiţios
dorind să-nfrunte secolele-n forţă
în dreapta cu gigantica lui torţă
şi-n stânga cu simbolul nemuririi
sfidând vremelnicia omenirii...
Iar care-a fost adevărata-i soartă
n-a spus nimic atâta lume moartă..
Recent prin internet ni s-a transmis
cu agitaţie de nedescris
cum ca pe fundul mării, in ţarână
i-ar fi găsit colosului o mână.
Dar cercetată cu înfrigurare
s-a dovedit o piatră oarecare...
Se pare că nici nu mai are rost
să ştim dacă-n realitate-a fost
acel colos frumos şi primitiv
de vreme ce-i pierdut definitiv.
Nu l-a salvat mărimea-i colosală
căci ţeasta-i de metal fusese goală...
Cutremurele si ele decid
surpând de regulă ce-i mai rigid...
duminică, 27 iunie 2010
Cele şapte minuni ale lumii: Templul Dianei din Efes
Din tot ce-a izbutit să facă
Stiinţa si cultura greacă
Preainţelepţii au ales
Măritul templu din Efes
Drept cea mai nobiă lucrare
Minune făr-asemănare
Ca armonie şi splendoare
Durată secole de-arandul
Cu braţul, inima si gîndul
Din marmură şi abanos
Din trandafir si chiparos
Dar opera nu s-a păstrat,
Nemernicul de Erostrat,
sfidând zeiţa si cetatea,
Şi-a dobîndit celebritatea
Prin cel mai odios mijloc
Dând templului zeitei foc....
Şi ce-a rămas din sanctuar?
Din marmura morman de var,
Din cedru si din abanos
Din trandafir si chiparos
O neagră vatră de carbuni...
Ferească Domnul de nebuni!
sâmbătă, 24 aprilie 2010
Grădinile Semiramidei, una din minunile lumii
În grădina cea mai joasă
Totul este cum a fost:
o reptilă veninoasă
Zi si noapte stă la post
poti să intri fără teamă
Hidra nu te bagă-n seamă
La ieşire, cât ai vrea
Nu ai cum sa treci de ea...
Pe terase suprapuse
Printre flori si papagali
şed cadâne delicate
Pe de-antregul dezbracate
Languroase şi supuse
Străjuite de şacali
hamesiţi şi asmuţii
să-i înhaţe pe iubiţi
După ce-au fost fericiţi...
In grădina suspendată
De la ultimul etaj
Stă patroana ce bogată
Parfumată si fardată
Jucând zaruri cu un paj
E regină măslinie
Năzuroasă şi nurlie
Cu trup zvelt de abanos
Cu sân tânăr şi pietros
Şi cu zâmbetul mieros
Iar în hăuri la subsol sunt perfide gropi cu lei
Unde noaptea cad in gol
Istoviţi amanţii ei...
In grădinele cereşti
cu cadâne şi cu flori
Şi cu peşti orientali
In bazine de corali
Eşti poftit ca să iubesti
Nu contează cine esti
Dar la urmă sigur mori...
Mitica Semiramidă
Nimfă de placeri avidă
Pentru ce ne dai fiori
Şi ne faci o noapte miri
In alcov de trandafiri
Iar la urmă ne omori?
Zâmbitoare si perfidă
Cu balauri pe la porţi
În grădini de cărămidă
Cu scaieţi şi pălămidă
Pentru cine porţi hlamidă
Pentru vii ori pentru morţi ?..
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
Postări
