Lumi paralele

Există două lumi aparte
complet opuse, paralele,
ce nu comunică-ntre ele
şi-o mare taină le desparte.

Când una doarme alta-i trează,
în permanenţă-şi schimbă rolul
dând infinitului ocolul
şi reciproc se potenţează.

Aflate-n veşnică mişcare,
doar Tu, Stăpâne, le ştii rostul,
ne-alegi prin voia-ţi adăpostul
alternativ pe fiecare:
mai mult sau mai puţin activ
jucăm un rol în piesa vieţii
ce-şi schimbă-ntruna interpreţii,
apoi plecăm definitiv.

Sau cel puţin aşa se pare
căci pe tărâmul celălalt
suntem supuşi unui înalt
şi lung proces de reciclare.

Că pân-la urmă să ne naştem,
copii plăpânzi şi inocenţi
pe-această lume de doi cenţi
dar fără să ne recunoaştem,
să reluăm cu forţe noi
aceiaşi luptă de uzură
mânaţi de dragoste şi ură
şi iar să mergem înapoi....

Căci vinovaţi fără de vină
un rol care ne-a fost menit
în trista piesă de duzină,
îl repetăm la infinit.....