Simţind că-mi seaca apa din cişmea,
urma spre alte zări sa-mi iau avânt
când ai sosit cu pânze albe-n vânt
plutind in zori târzii pe marea mea.
Şi-n marşul tău năvalnic dinspre nord
spre marea barieră de corali
m-ai invitat să urc şi eu la bord
civil printre matrozi şi admirali.
Urmându-te la început ca paj
te-am însoţit la cârmă şi pe punţi
şi-am admirat furtuna cum o-nfrunţi
cum domini numerosul echipaj.
De dragul tău am stat de veghe-n post
sub vânt şi ploi/pe cel mai-nalt catarg
m-am avântat cu albatroşii-n larg
am mângâiat rechini/am ţinut post...
Şi câte altele-am facut sperând,
corvezi şi sacrificii fără rost,
căci în cabina- ţi albă nu am fost
(erau prea multi care stăteau la rând...)
Acum când aventura a-ncetat
şi nava-ţi zace arestată-n port
din câţi eram doar singur eu mă port
ca sclav al tău supus şi devotat.
Şi încă sper ca poate-ai să mă vezi
cum tremur pentru tine şi asud
dar tu priveşti in larg cu ochii verzi
încă plutind spre mările din sud...
miercuri, 13 mai 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu