sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Ghinionistul

Pândit de nenoroc ca de-o iscoadă

La orişice m-aş aşeza la coadă

Se termină mereu in fata mea

Dar nu mă lamentez, nu dau amploare

Ii iert pe cei ce au noroc cu carul

Când mă lovesc fără motiv cu parul

Chiar dacă eu nu i-am atins cu-o floare...

Ghinionist şi tolerant din fire

Chiar dacă-mi scoateţi casa la mezat

Aşa sunt eu de când m-a botezat

Un popă spân cu doua patrafire...

Dar am să merg aşa până la capat

Convins că după rău urmează bine

Visând la ceea ce mi se cuvine

dar nici pe altă lume n-am să capat

Vor fi şi-acolo toate de vânzare

şi nici nu ştiu de pot conta pe-o Eva

Probabil Sfântul Petru va fi-n grevă

Iar raiu-nchis pentru privatizare...

Niciun comentariu: